Factorii de risc in cancer
Factori de Risc
Orice care poate creste sansa unui individ de a dezvolta o boala este un factor de risc. Unele exemple de factori de risc pentru cancer: varsta, istoric familial pentru un anumit tip de cancer, folosirea tutunului, expunerea la radiatii sau anumite substante chimice, anumite modificari genetice, infectia cu anumite virusuri sau bacterii.
Factorii de risc pentru cancer pot fi divizati in 4 categorii :
1. Factorii de risc comportamentali- sunt cei care pot fi modificati sau tratati de individ sau de medic. Aici sunt inclusi : nutritia, activitatea fizica, utilizarea tutunului, consumul de alcool, activitatea sexuala si aderenta ghidurilor de screening printre alti indivizi.
2. Factorii de risc de mediu- lucrurile gasite in jurul tau, inclusiv unde traiesti sau muncesti, de pilda fumatul second hand si substantele chimice sunt factori de risc de mediu care pot determina cancer.
3. Factorii de risc biologici se bazeaza pe caracteristicile fizice ale individului ca de pilde genul, rasa, varsta sau aspectul tegumentului(tenul).
4. Factorii de risc genetici Genele pe care le mostenesti de la parinti contribuie la factorii de risc genetici. Exista factori de risc ereditari care pot creste riscul de cancere multiple la mebrul unei familii si multiple generatii cu cu cancere similare.
Factorii de risc pentru cancer sunt atat interni cat si externi iar cativa sunt factori de risc comportamentali.
Factorii de risc pentru cancer includ:
1. Varsta inaintata
2. Tutunul
3. Expunerea la soare
4. Radiatiile ionizante
5. Anumite substante chimice si alte substante
6. Anumite virusuri is bacterii
7. Anumiti hormoni
8. Istoric familial de cancer
9. Alcool
10. Dieta proasta, lipsa activitatii fizice sau supraponderea
Factorii de risc comportamentali sunt:
1. Utilizarea tutunului
2. Expunerea la soare
3. Alcoolul
4. Dieta proasta, lipsa activitatii fizice sau supraponderea
Multi din acesti factori de risc pot fi evitati, altii ca de pilda istoricul familial nu pot fi evitati. Indivizii se pot autoproteja prin evitarea factorilor de risc cunoscuti. Daca o persoana considera ca are un factor de risc pentru cancer este bine sa discute aceasta problema cu un medic oncolog si sa stabilesaca o schema de investigatiii. In timp mai multi factori pot actiona impreuna pentru a determina celulele normale sa se transforme in celule canceroase.
Atunci cind luam in considerare impactul factorilor de risc in determinarea unui cancer trebuie sa avem in minte urmatoarele:
1. Nu orice factor de risc determina cancer.
2. Cancerul nu este determinat de o leziune, de pilda o tumefactie sau vanataie.
3. Cancerul nu este contagios. Desi infectiile cu anumite virusuri sau bacterii pot creste riscul pentru anumite tipuri de cancer, nu exista transmitere de cancer de la o persoana la alta.
4. Coexistenta mai multor factori de risc la aceeasi persoana nu inseamna ca va face cancer. Majoritatea persoanelor care au factori de risc pentru cancer nu vor dezvolta niciodata cancer.
5. Unele persoane sunt mai sensibile decat altele la factorii de risc cunoscuti.
Cel putin 2/3 din cazurile de cancer sunt determinate de factorii de mediu. Multe din aceste cancere sunt legate de stilul de viata care poate fi modificat ca de exemplu fumatul tigarilor, consumul excesiv de alcool, dieta nesanatoasa, inactivitatea fizica, supraponderea sau obezitatea. De exemplu 1/3 din toate decesele prin cancer pot fi prevenite prin eliminarea tutunului. Dupa tutun supraponderea sau obezitatea par sa fie cauzele de cancer prevenibile cele mai importante. In plus fata de stilul de viata, la domicilu si la locul de munca trebuiesc luate precautii pentru a reduce expunerea la substante daunatoare.
A. Varsta inaintata este factorul de risc cel mai important pentru cancer. Majoritatea cancerelor apar la persoane cu varsta peste 60 de ani. Dar cancer poate apare la orice varsta inclusiv la copii.
B. Tutunul Expunera la carcinogenii din tutun justifica 1/3 din toate decesele prin cancer anual, in Statele Unite. Tutunul sub orice forma(tigareta, pipa, mestecat) a fost asociat cu cancer la plaman, cavitate bucala, vezica urnara, colon, rinichi, sfera ORL, esofag, gastric, col uterin, ficat, pancreas, leucemie. Tutunul contine mai mult de 100 de substante cauzatoare de cancer. Fumatul este cauza a 85%-90% din cazurile de cancer pulmonar. Riscul este de 30 de ori mai mare la fumatori ca la nefumatori. Riscul scade dupa întreruperea fumatului dar acest lucru devine semnificativ dupa 5 ani de la întreruperea fumatului. Fumatul este cauza principala binecunoscuta a cancerului pulmonar. Exista o relatie clara doza-raspuns intre riscul de cancer pulmonar si numarul tigaretelor fumate/zi, gradul inhalatiei si varsta la care a inceput sa se fumeze. Un fumator pe viata are un risc de a face cancer pulmonar de 20-30 ori mai mare ca un nefumator. Fumatul creste riscul aparitiei tuturor fomelor histologice de cancer pulmonar, desi riscul relativ este mai mare pentru carcinomul cu celule scuamoase si carcinomul cu celule mici decit pentru adenocarcinoame. Adenocarcinomul intotdeauna a fost mai frecvent la femei decit la barbati, atit la fumatori cit si la nefumatori. Dovada ca riscul cancerului pulmonar este mai mare la femei decit la barbati, la niveluri egale de expunere la fumat, a fost diminuata de studiile mai recente din Europa, care au concluzionat ca riscul este similar la cele doua sexe
C. Expunerea la soare Radiatiile ultraviolete ce provin de la soare, lampi solare, paturi de bronzare artificiala, determina imbatrinirea tegumentului si lezarea ADN care conduc la melanom si alte tipuri de cancer tegumentar. Incidenta cancerului tegumeantar creste rapid. Reducerea expunerii la radiatiile ultraviolete scade incidenta cancerul cutanat. Radiatiile ultraviolete cu intensitatea cea mai mare sunt între orele 11 – 15. Expunerea la soare poate fi redusa prin schimbarea activitatilor ce se desfasoara în afara încaperilor pentru a reduce expunerea la radiatii ultraviolete în special între orele 11 si 15, purtarea de îmbracaminte protectoare, utilizarea de cantitati adecvate de substante protectoare. Persoanele care se bronzeaza prost sau se ard dupa expunerea la soare sunt în special susceptibile la cancere cutanate. Aceste persoane pot beneficia în particular de masurile de protectie.
D. Radiatiile ionizante Radiatia ionizanta este invizibila, are frecventa inalta care poate leza AND sau genele. Radiatiile ionizante au ca sursa rzele cosmice, caderile radioactive accidentale, gazul radon si raze X din alte surse.
Toti suntem expusi la doze foarte mici de radiatii ionizante ce provin de la razele cosmice(raze care intra in atmosfera pamintului din spatiul extern). Radiatia din aceasta sursa poate justifica aproximativ 1% din riscul total pentru cancer.
Unele locuinte au nivele crescute de radon, un gaz radioactiv care apare in mod natural in majoritastea solurilor la nivel joase. Radonul se produce prin degradarea uraniului, care in mod natural elibereaza cantitati mici de radiatii ionizante. Niveluri mari de radon se gaseste in anumite tipuri de sol stincos. Efectul radonului a fost vazut initial in numarul crescut de cancere pulmonare din jurul minelro de uraniu. Gazul radon intra in casa prin crapaturile din pamint sau fisuri in fundatie. S-a estimat ca aproximativ 20.000 de decese prin cancerul pulmonar sunt determinate de expunerea la radon din locuinte. O alta sursa de radiatii ionizante sunt substantele radioactive eliberate de bombele atomice sau de caderile radioactive.
Dozele de radiatii ionizante primate de supravietuitorii bombei atomice din Japonia au determinat un risc crescut de leucemie, cancer al sanului, tiroidei, stoamcaului, plamanului. Persoanele expuse la o anume forma radioactiva de Iod, denumit Iodine 131 sau I 131 care se colecteaza in tiroida, pot avea un risc crescut de cancer tiroidian.
Unele Persoane sunt expuse la radiatii ionizante in timpul expunerii la anumite proceduri medicale. Unele persoane care primesc radioterapie pentru cancer sau alte boli pot avea un risc crescut pentru cancer. De exemplu persoanele tratate cu radioterapie i copilarie pentru acnee, pecinginesau alte boli au un risc drescut pentru cancer tiroidian si cancere in sfera ORL.
Razele X folosite pentru diagnosticul unei boli reprezinta o alta forma de radiatie ionizanta. Doza de iradiere este foarte mica in aceasta situatie si majoritatea studiilor pe termen lung nu au aratat un risc crescut pentru cancer. Saociat cu aceasta expunere. O singura exceptie exista si anume copii al caror mame au fost iradiate in timpul sarcini. Acesti copii au un risc crescut pentru leucemiisi alte tipuri de cancer. Femeile care au fost iradiate toracic, cu doze mici saptaminal in scop diagnostic in monitorizarea tuberculozei pulmonare au un risc crescut pentru cancer de san.
E. Anumite substante chimice
Persoanele care au anumite activitati(pictori, constructori, muncitori din industria chimica) au un risc crescut de cancer. Multe studii au aratat ca expunerea laasbestoza , benzene, benzidina, cadmiu, nikel, sau vinilcloride la locul de munca pot determina cancer. Desi riscul este mai mare pentru muncitorii cu ani multi de exunere, pare normal sa fii atent cand manuesti pesticide ulei de masina, solventi si alte substante chimice.
1. Pesticidele Aproximativ 20 din cele 900 de substante inregistrate in SUA sunt carcinogene. Acestea sunt: ethylene oxide, amitrole, unele ierbicide chlorophenoxy, DDT, dimethylhydrazine, hexachlorobenzene, hexamethylphosphoramide, chlordecone, acetatul de plumb, lindane, mirex, nitrofen, si toxaphen. Persoanele care minuesc asemenea produse au un risc crescut pentru leucemii si limfoame, cancere ale limbii, stomacului, plamin, creier, prostata, melanom si alte cancere tegumentare. Toate aceste pesticide sunt trecute ca posibili factori de risc dar nu sunt date certe.
2. Benzenul este utilizat ca solvent in industria chimica si a drogurilor si ca un component al gazolinei. Determina leucemie la oameni. Inhalarea aerului contaminat este principala metoda de expunere. Deoarece benzenul este present in gazolina, contaminarea aerului apare in jurul statiilor de benzina si in zonele cogestionate cu masini prin gazelle de esapament. Este present de asemenea in fumul de tigara. S-a estimate ca ½ din expunerea la benzene in SUA, este de la fumatul tigarilor. Aproape jumatate din populatia SUA este expusa la benzenul din surse industriale si aproape fiecare persoana la benzenul din gazolina. Din 1997 este interzisa utilizarea lui ca ingredient in pesticide.
3. Fibre, particule fine si praf
Fibrele de asbest si toate formele comerciale de asbest sunt carcinogeni umani. Este implicat in aparitia mezoteliomului pleural sau peritoneal cat si a cancerului pulmonar. Expunerea la asbest justifica cel mai mare procent de cancer ocupational, cu cel mai mare risc printre muncitorii care fumeaza. Fibrele de asbest sunt eliberate in mediu prin utilizarea si deteriorarea a mai mult de 5000 de produse pe baza de asbest, incluzind materiale pentru acoperis, instalatii electrice si termice, conducte si panouri de ciment, pardoseli, garnituri, plastice, roduse textile si de hartie. Muncitorii din izolarile cu asbest, repararea si mentinerea frinelor, demolarile de constructii sunt expusi la niveluri inalte de asbest.
Fibrele de ceramica sunt utilizate ca materiale de izolare si inlocuesc asbestul. Deoarece rezista la temperaturi inalte ele sunt utilizate pentru a tapeta cuptoarele.Aceste fibre de ceramica pot determina cancer pulmonar la animale experimental.
Praful de silica se asociaza cu un risc crescut de cancer pulmonar si se gaseste in industrie ca de pilda mine de carbune, laminoare , prelucrarea si explorarea granitului,
prelucrare pietrei, operatiuni ce folosesc nisipul.
Praful de lemn se asociaza cu cancere ale cavitatii nazale si ale sinusurilor si este un carcinogen cunoscut pentru muncitorii neprotejati din industria mobilei.
4. Dioxinele sunt bioprodusi nedoriti ai proceselor chimice care contin clor si hidrocarbon. Exista cel putin 100 de tipuri de dioxina. Ele nu se produc intentionat in industrie. Ele sunt produse prin inalbirea hartiei si a pastei de lemn, incinerarea reziduurilor toxice, municipale sau de la spitale. Ele de asemenea se gasesc in anumoite insecticide, ierbicide si conservanti ai lemnului. Dioxinele se acumuleaza in grasimi si se degradeaza lent. O dioxina particulara care pare a fi carcinogena la oameni este TCDD(2,3,7,8-tetrachlorodibenzo-pdioxin). TCDD este foarte carcinogen la animale si la oamenii foarte expusi. Populatia generala este expusa la niveluri scazute de TCDD in principal de la mincatul produselor lactate, a pestelui, carnii inclusiv carnea de pasare.
5.Hidrocarburi aromate policiclice(HAP)
Mai multe studii au aratat o incidenta crescuta a cancerului de plamin, tegument si a cailor urinare la persoanele expuse l a o mixtura de hidrocarburi aromate policiclice(HAP). Sursa principala de PAH este prin arderea compusilor ce contin carbon. In aer HAP se produce prin arderea lemnului si a cobustibilului in locuinte. Ele sunt continute de asemenea in gazolina si gazele de esapament disel, funingine, fumul de la furnale, fumul de tigari si tigareta, alimentelor coapte pe carbune. Ele sunt bioprodusi ai incendiilor, incineratoarelor de reziduuri, gazificarea carbunelui, emisii din cuptoarele de carbune. Alimentele care contin cantitati mici de HAP includ alimentele afumate, fripte pe gratar sau pe carbune, cafeaua si carnatii prajiti.
6. Metale
Arsenicul Compusii de arsenic se asociaza cu multe forme de cancere de tegument, plamin, vezica urinara, rinichi si ficat in special cind nivele mari sunt consumate in apa de baut. In plus expunerea ocupationala la arsenicul inhalat in special in extractia miniera si topirea cuprului s-a asociat cu un risc crescut de cancer pulmonar. Arsenicul este de asemenea utilizat in consrvantii lemnului, sticla, ierbicide, insecticide si pesticide si este un contaminant general de mediu al aerului, alimentelor si apei.
Compusii de Beriliu sunt cunoscuti ca determina cancer pulmonar. Acesti compusi sunt folositi ca metale pentru industria de aparare si aerospatiala ; pentru componentele electrice, tuburile de raze X, arme nucleare, mecanismul de frinare al aeronavelor, aditivi la combustibilul de racheta, constructia aeronavelor usoare, fabricarea ceramicii ; ca aditivi la sticla si plastice, aplicatii dentare si crosa de golf. Industria utilizeaza beriliu pentru fibrele optice si sistemul de comunicatie prin celulare. In afara acestor industrii expunerea la beriliu apare in principal prin arderea cuptoarelor si a uleiurilor minerale.
Populatia poate fi expusa la cantitati mici de beriliu prin inhalarea aerului si consumarea alimentelor contaminate cu beriliu. Cantitati mici de berliu au fost raportate apa de bat, alimente si tutun.
Cadmiu si compusii de Cadmiu se asociaza cu un risc crescut de cancer pulmonar.
Muncitorii cu expuneri crescute la cadmiu sunt cei implicati in inlaturarea zincului si a plumbului din minereuri, producerea prafului de cadmiu, otelul invelit de cadmiu utilizat in sudura, activitati cu aliaje ce contin cadmiu. Cadmiu este in principal utilizat la invelirea metalelor pentru a preveni coroziunea. Alte utilizari sunt in producerea de plastic si produse sintetice, al baterii, ca stabilizatori pentru polivinilcloride si la fungicide. Procesele industriale implicate in fabricarea acestor produsi elimina cadmiu in aer, la suprafata apei, la fundul apei, la suprafata solului de unde poate fi preluat de plantele de apa sau de pamint si transferate ulterior la animale. Suprafata solului contaminata care permite preluarea in plantele de tutun poate fi indirect responsabila pentru cea mai mare expunere umana nonocupationalala fumatul de cadmiu. Alimentele constitue principala sursa de expunere umana la cadmiu pentru nefumatori.
Compusiii de Crom sunt cunoscuti ca determina cancer pulmonar. Industria otelului este consumatorul major de crom. El este utilizat pentru protectia impotriva corodarii accesoriilor metalice, incluzind piese auto, ca si pentru galvanizare, stratificarea unui metal peste altul. Galvanizarea converteste Crom 6 forma carcinogena, la forma noncarcinogena de crom. Aceasta inseamna ca muncitorii care minuesc crom6 sunt la un risc mai mare decat populatia generala. Alte utilizari includ cercetarea nucleara si la temperatura inalta, industria de colorare a pielii si textilelor, pigmenti pentru produsele care acopera pardoselile, hartie , ciment, invelirea asfaltului, creerea culorii de smarald pentru sticlele colorate. Cromul este larg distribuit in aer, apa, sol si hrana si intreaga populatie este probabil expusa la unii din acesti compusi. Expunerea cea mai mare apare in activitatile legate productia de otel inoxidabil , sudura, cromare si colorarea pielii. Tipic in majoritatea produselor alimentare proaspete nivelul de crom este scazut.
Acetatul si fosfatul de Plumb par sa fie carcinogeni umani bazat pe faptul ca produc cancere renale si cerebrale la animale. Acetatul de plumb este utilizat in colorarea bumbacului, ca invelis pentru metale, ca uscator in vopseluri, lacuri, pigmenti in cerneluri, ca colorant in anumite vopsele de par permanente, la explozive si la spalaturile pentru tratamentul intoxicatiei cu iedera. Fosfatul de plumb este utoilizat ca un stabilizator in anumite plastice sticle speciale. Expunerea primara se face prin contact tegumentar, mincare si inhalare.
Nichelul si compusii de nichel sunt asociate cu cateva tipuri de cancere la rozatoare si soareci. Studiile la populatia umana leaga expunerea la nichel de cancere ale cavitatii nazale, plamin, si posibil laringe. Nichelul este folosit in plombe dentare, magneti permanenti de cupru si alama, baterii si emailuri.
Particule de esapament Diesel
Particulele de evacuare Diesel sunt suspectate a fi carcinogene datorita ratelor crescute de cancer pulmonar gasite la grupe ocupationale expuse la evacuari de gaze Diesel, de pilda muncitorii din caile ferate, muncitorii din mine, muncitorii de la autoservice, de la companii de camioane, mecanici de masini, cei ce lucreaza in jurul generatoarelor diesel. Riscul de cancer de la expunerile mai scazute din viata de zi cu zi este necunoscut.
7. Toxinele din fungi
Aflatoxinele sunt substante cauzatoare de cancer produse de anumite tipuri de fungi care cresc pe alimente. Cerealele si alunele sunt cele mai commune alimente pe care cresc acesti fungi. Carnea, oulele si laptele de la animalele care maninca alimente contaminate sunt alte surse de expunere. Muncitorii agricultori un risc potential crescut daca ei inhaleaza aerul contaminat de praful de cereale. Alunele sunt cercetate pentru aflatoxine in multe tari. Riscul de expunere la aflatoxine este mai mare in tarile in curs de dezvoltare unde nu se face screening pentru fungi.
8. Vinil Cloride
Vinil cloride, un gaz incolor, este un carcinogen uman asociat cu cancerul pulmonar si angiosarcom al ficatului si creier. El este aproape exclusiv folosit in SUA de industria maselor plastice in fabricarea multor produse de consum, incluzind containere, folie de impachetare, instalatii electrice, conducte de apa si de scurgere, podele, ferestre si carti de credit. Sursa majora de eliberare de vinil cloride in mediul inconjurator se crede a fi industria plastica. Persoanele care traiesc linga fabrici de materiale plastice sunt expuse prin aerul contaminat respirat, dar expunerea populatiei generale ce traiesc la distanta de fabici este practic zero.
9. Benzidina
Benzidina a fost unul din primele substante chimice recunoscute ca fiind asociate cu un risc crescut de cancer la oameni. La inceputul anilor 1921 au fost raportate un numar crescut de cancere asociate cu benzidina, un compus utilizat in producerea a mai mult de 250 de coloranti pe baza de benzidina pentru textile, hartie si produse de piele. Expunerea la benzidina sau coloranti pe baza de bezidina este acum cunoscuta a fi carcinogeni. Colorantii se degradeaza in benzidina odata ajunsi in interiorul organismului. In majoritatea cazurilor colorantii care se metabolizeaza la benzidina sunt riscante numai in vecinatatea fabricilor de coloranti si pigmenti unde reziduurile pot scapa sau pot fi evacuate.
10. Medicamente
Unele droguri utilizate pentru a trata cancerul(ciclofosfamida, clorambucil, melfalan) s-a aratat a creste aparitia cancerelor secundare, incluzind leucemia. Alte medicamente utilizate ca imunosupresoare de pilda ciclosporina si azatioprina pentru pacientii cu transplant de organ, de asemenea sunt associate cu un risc crescut de cancer, in special limfoame. Totusi FDA a hotarit ca beneficiile salvatoare de viata a acestor droguri depasesc riscul cancerului aditional ce apare citiva ani mai tarziu. Este recomandat ca persoanele implicate sa cantareasca riscurile si beneficiile privind utilizarea unui drog cu ajutorul unui medic sau specialist in probleme de sanatate.
G. Hormonii
Estrogenii utilizati pentru a trata simptomele secundare menopauzei(calduri, uscaciunea mucoaselor , osteoporoza) s-a aratat a creste incidentaa cancerului endometrial, cancerului de san . Progesteronul utilizat in asociere cu esrtrogenii ca terapie de inlocuire hormonala la femeile in varsta scad riscul de cancer endometrial , dar creste riscul de cqancer al sanului, afectare cardiaca, atacuri cerebrale si tulburari de coagulare. Utilizarea pe termen lung de anticonceptionale orale au redus riscul de cancer endometrial si ovarian dar creste incidenta cancerului de san si de ficat.
Utilizarea Tmoxifenului, un hormon sintetic folosit in preventia recidivei cancerului de san dupa tratamentul chirurgical s-a asociat cu un risc crescut de cancer uterin, atacuri cerebrale si tulburari de coagulare.
Dietilstilbestrol(DES) este o forma sintetica de estrogen prescris la femeile insarcinate in perioada 1940-1971. S-a constatat ca fetitele nascute din mame care au primit dietilstilbestrol au un risc crescut de a dezvolta adenocarcinom de col uterin sau vaginal, iar mamele au un risc usor crescut de a dezvolta cancer de san. Bazati pe aceste date DES nu mai este folosit.
H. Unele virusuri si bacterii.
Infectiile cu anumite virusuri sau bacterii pot creste riscul aparitiei cancerului :
-Virusul papilloma uman(HPV) : Infectia cu HPV este cauza principala de cancer al colului uterin si cancerului anal. Femeile care au inceput activitatea sexuala inainte de 16 ani sau au multi parteneri sexuali au un risc crescut de infectie. Desi infectia cu HPV este cauza principala a cancerului de col uterin, majoritatea infectiilor nu determina cancer.
-Human T-cell leukemia/lymphoma virus (HTLV-1): infectia cu HTLV1 creste riscul unei personae pentru limfom sau leucemie.
- Virusul hepatiei B si C : Cancerul hepatic se poate dezvolta dupa mai multi ani de infectie cu virus B sau C. In Asia si Africa HBV este dobindit din copilarie si constituie un risc crescut de cancer hepatic. Infectia cu HBV este mai rara in SUA, iar incidenta crescuta a cancerului hepatic se datoreaza infectiei cu HCV. Infectiile cu HBVsi HCV se transmit prin produse de singe, utilizarea de droguri injectabile si sex neprotejat cu parteneri multipli. Pentru prevenirea infectiei cu HBV exista un vaccin, dar pentru infectia cu HCV nu exista inca un vaccin.
-Virusul imunodeficientei umane determin AIDS(SIDA). Persoanele care au infectie cu HIV au un risc crescut de limfom si de un tip special de cancer denumit sarcom Kaposi(angiosarcom).
- Virusul Epstein- Barr: infectia cu virusul Epstein- Barr s-a asociat cu un risc crescut de limfom. Acest virus determina si mononucleoza infectioasa.
-Virusul herpetic uman 8(HHV8) : este un factor de risc pentru sarcomul Kaposi
-Helicobacter pylori. Aceasta bacterie determina ulcerul gastric. El poate fi cauza cancerului gastric si limfomului gastric. Totusi majoritatea infectiilor cu Helicobacter pylori nu determina nici simptome si nici cancer.
I. Istoric familial de cancer
Anumite tipuri de cancer apar mai frecvent in anumite familii decat in restul populatiei. De exemplu melanomul, cancerul sanului,ovarului, prostatei si colonului uneori apar mai frecvent in anumite familii. Unele cazuri de acest fel intr-o familie pot fi datorate modificarilor genetice mostenite, care pot creste sansa de aparitie a cancerului. Totusi factorii de mediu pot de asemenea fi implicati. In majoritatea cazurilor, cazurile multiple de cancer intr-o familie se datoreaza sansei.
J. Alcoolul
Bautorii inraiti(mai mult de 2 bauturi/zi) au un risc crescut de cancer in special printre cei care fumeaza. Cancerele asociate cu consumul de alcool sunt cancerul cavitatii bucale, orofaringele, laringele, ficat, esofag si san. Riscul creste cu cantitatea de alcool pe care o persoana o consuma. Pacientii trebuie sfatuiti sa consume moderat bauturile alcoolice aceasta insemnind sa nu consume mai mult de 1 bautura pe zi pentru femei si 2 bauturi pe zi pentru barbati. O bautura inseamna: 350ml bere cu 5% alcool, 145 ml de vin cu 12% alcool sau 45 ml bautura spirtoasa cu 40% alcool.
K. Dieta nesanatoasa, lipsa de activitate fizica si supraponderea
Dieta nesanatoasa Cateva studii au aratat ca mari consumatorii de carne rosie, carne conservata , alimente conservate in sare si de sare au un risc crescut de cancer colorectal si gastric. Exista de asemenea dovezi ca o dieta bogata in fructe si vegetale pot scade riscul de cancer colorectal, gastric si esofagian.
Supraponderea sau obezitatea pare sa fie unul din cele mai importante cauze modificabile de cancer dupa tutun. Studii largi populationale au aratat o asociatie constanta intre obezitate si anumoite tipuri de cancer:cancerul sanului la femeile in varsta, cancerul de endometru, rinichi, colon si esofag.
Inactivitatea fizica creste riscul de cancer de san si de colon. Efectul benefic al exercitiului fizic este mai mare la persoanele foarte active. S-a estimat ca inactivitatea si obezitatea justifica 20-30% din cazurile de cancere de san(postmenopauza), colon, endometru, rinichi si esofag.
Avand o dieta sanatoasa, o activitate fizica buna si mentinerea unei greutati sanatoase poate reduce riscul de cancer. O dieta sanatoasa include alimente bogate in fibre, vitamine si minerale : piine si cereale integrale, 5-9 mese de fructe si vegetale/zi. De asemenea inseamna o reducere a alimentelor bogate in grasimi(unt, lapte integral, carne rosie si alimente prajite).
O activitate fizica moderata poate controla greutatea si reduce grasimea corporeala. O activitate fizica moderata inseamna o plimbare vioae tde 30 de minute , 5 zile sau mai mult pe saptamina.
Factorii de risc in cele mai frecvente cancere :
1. Cancerul Pulmonar
1. Fumatul este cauza a 85%-90% din cazurile de cancer pulmonar. Riscul este de 30 de ori mai mare la fumatori ca la nefumatori. Riscul scade dupa întreruperea fumatului dar acest lucru devine semnificativ dupa 5 ani de la întreruperea fumatului. Fumatul este cauza principala binecunoscuta a cancerului pulmonar. Un fumator pe viata are un risc de a face cancer pulmonar de 20-30 ori mai mare ca un nefumator. Adenocarcinomul intotdeauna a fost mai frecvent la femei decit la barbate, atit la fumatori cit si la nefumatori. Dovada ca riscul cancerului pulmonar este mai mare la femei decit la barbati, la niveluri egale de expunere la fumat, a fost slabita de studiile mai recente din Europa, care au concluzionat ca riscul este similar la cele doua sexe.
2. Asbestoza Expunerea la asbest creste riscul de cancer pulmonar si actioneaza sinergic cu fumatul. Este factor de risc si pentru mezotelioame.
3. Expunerea la praf radioactiv si radon din minele de uraniu.
4. În China este implicata poluarea aerului din interiorul casei prin prelucrarea mâncarii.
5. Cancerele din sfera ORL si cancerul esofagian se asociaza cu un risc crescut de cancer pulmonar datorita efectului de „cancerizare a câmpului” produs de fumat.
Ceilalti factori cunoscuti sa creasca riscul cancerului pulmonar sunt expunerile ocupationale la asbest, unele metalea(nichel, arsenic,cadmiu), radon si radiatiile ionizante. Totusi contributia lor la numarul de cazuri care apar in in populatie este mic. Dieta bogata in vegetale si fructe (in special vegetalele verzi si morcovii) pot furniza o protectie modesta.
2. Cancerul de col uterin
1.Comportamentul sexual
a)-Primul act sexual la vârsta mica.
b)-Prima sarcina la vârsta mica.
c)-Parteneri sexuali multipli.
d)-Utilizarea de contraceptive orale sau bariere contraceptive.
Paritatea inalta a fost de mult timp recunoscuta ca un factor de risc pentru cancerul de col uterin, dar relatia paritatii cu infectia HPV nu este sigura. Numarul sarcinilor la termen a fost asociat cu un risc crescut indifferent de varsta primei sarcini. Aceste date au fost reale daca analiza a fost limitata la pacientele cu infectie HPV pentru sapte sau mai multe sarcini versus nicio sarcina(19). Utilizarea pe termen lung a contraceptivelor orale s-a asociat cu cancer al colului uterin, dar relatia cu infectia HPV nu a fost sigura. Comparativ cu femeile care n-au utilizat niciodata contraceptive orale, cele care au utilizat contraceptive orale timp de mai putin de 5 ani nu au avut un risc crescut de cancer de col uterin. Riscul general pentru femeile care au utilizat contraceptive orale timp de 5-9 ani a fost de 2,82. si pentru cele care le-au utilizat ≥ 10 ani riscul general a fost de 4,03.Riscul crescut asociat cu utilizarea de contraceptive orale este proportional cu durata utilizarii. Femeile care au început activitatea sexuala înainte de vârsta de 16 ani si femeile cu parteneri sexuali multipli au risc crescut de infectie cu virusul HPV (virusul papiloma uman) si de aparitie a cancerului colului uterin. Se recomanda examen ginecologic regulat de la debutul activitatii sexuale sau de la vârsta de 18 ani. Prevenirea bolilor transmise sexual reduce riscul cancerului colului uterin.
2. Infectia cu HPV
In practica curenta HPV este cea mai frecventa infectie transmisa sexual(STI) cu o prevalenta standardizata pe grupe de varsta de 10,5%. In S.U.A. ea afecteaza 6 milioane de indivizi cu varste intre 15-24 ani. Infectia cu virusul papiloma uman (HPV) în special tipurile 6,11,16,18,31,33 reprezinta un factor de risc important.
Tehnicile moleculare pentru identificarea DNA virusului papiloma uman sunt foarte sensibile si specifice. Studiile epidemiologice au demonstrat convingator ca factorul de risc major pentru dezvoltarea carcinomului preinvaziv si invziv al colului este infectia HPV, care depaseste de departe alti factori de risc cunoscuti precum casatorii multiple, numar crescut de parteneri sexuali, varsta tinara la primul contact sexual, status socioeconomic scazut istoric pozitiv de fumator. Unele paciente cu infectie HPV pare sa prezinte un risc scazut pentru dezvoltarea malignitatilor preinvazive si invazive, in timp ce altele par sa fie la un risc crescut si sunt candidate pentru programele de sreening intensiv si/sau interventie timpurie. Complicatiile infectiei HPV pot fi clasificate in functie de proliferarea celulara: nevii benigni(condiloma acuminata sau papiloame) sau cresteri precanceroase si canceroase ale tractului anogenital inferior(LGT) si tractului aerodigestiv superior(UADT). Primele leziuni sunt determinate de cele mai frecvente 2 tipuri de HPV cu risc oncogenic scazut tipul 6 si 11 iar leziunile canceroase de de cele mai agresive si frecvente tipuri cu risc oncogenic crescut de HPV(HR-HPV) tipul 16 si tipul 18.
Dintr-un milion de teste Papanicolaou(Pap) raportate ca leziuni intraepiteliale scuamoase cervicale low grade(LSIL) in SUA, 15% sunt determinate de HPV tip 6 sau tip 11. Aproximativ 50% din leziunile vaginale, vulvare si epiteliale existente(prevalenta) adapostesc HPV tip 6 sau 11.
In total 70% din cele 493.000 de cazuri de cancer de col uterin diagnosticate sunt determinate de tipul 16 sau 18.. Varsta medie la diagnostic este de 45 ani. Vaccinul este facut din proteina capsidica majora L1 a HPV natural. Proteina capsidica L1 cind este inserata in ciuperci sau insecte se autoasambleaza in particle asemanatoare virusului (VLP-virus like particle care sunt asemanatoare cu anvelopa externa a HPV natural. Vaccinul este fabricat de Merck(SUA) si Glaxo-Smith-Kline(Belgia). Deorece VLP sunt proteine recombinate goale de ADN viral, lor le lipsesc proprietatile oncogenice si in plus sunt nontoxice si noninfectioase. Studiile au aratat clar ca vaccinul VLP genereaza anticorpi neutralizanti care previne intrarea si infectarea cu HPV a celulelor epiteliale scuamoase. Vaccinul produs de GSK se numeste Cervarix, este produs de fluturele de fructe si este o formulare bivalenta din VLP L1 ai HPV tip 16 si 18 si dintrun adjuvant( saruri de aluminiu si monofosforil lipidul A). Merck a fabricat un vaccin denumit Gardasil/Silgard din ciuperca Saccharomyces cerevisiae(ciuperca pinii), este un vaccin qadrivalent si contine VLP –ul HPV tip 6, 11, 16, 18, iar adjuvantul este o sare de aluminu. In prezent Gardasil este licentiat in peste 55 de tari inclunzind 25 de tari Europene, pentru copii si adolescentii de 9-15 ani si la femeile adulte cu varsta intre 16-26 ani. Vaccinul se administreaza intramuscular, in trei doze de 20-40µg per doza, intr-o perioda de 6 luni.
Exista acum un vaccin care protejeaza impotriva a 2 tipuri de HPV care determina majoritatea cancerelor de col uterin( tipul 16 si 18). Vaccinul este recomandat pentru fetitele si femeile intre 9-26 ani inainte ca ele sa ia contact cu VPH. De vaccin pot deasemenea sa beneficieze femeile care sunt sexual active si nu au fost inca infectate cu HPV. Vaccinul previne infectia HPV dar nu te scapa de ea odata ce infectia a aparut.
La femeile care nu au fost niciodata infectate cu HPV, vaccinul protejeaza impotriva 7 din 10 cazuri de col uterin, este sigur, foarte efficient si are putine efecte secundare.
Aproximativ 95% din femeile cu cancer invaziv al colului au dovada existentei infectiei cu HPV.
Multe femei cu infectie HPV totusi niciodata nu dezvolta cancer invaziv; astfel aceasta infectie este necesara dar nu suficienta pentru dezvoltarea unui cancer invaziv. Desi mortalitatea prin cancer al colului uterin creste cu varsta (pentru albe mortalitatea maxima este intre 45 si 70 ani) prevalenta CIN este cea mai mare la femeile intre 20-30 ani. Mortalitatea este rara printre femeile mai tinere de 30 de ani; HSIL este rara printre femeile mai varstnice de 65 ani care au fost anterior urmarite prin screening. Aproximativ 70% din leziunile ASCUS si CIN1 regreseaza in 6 ani, in timp ce aproximativ 6% din leziunile CIN1 progreseaza la CIN 3 sau mai rau.Aproximativ 10%-20% din femeile cu leziuni CIN 3 progreseaza la cancer invaziv.
Anomaliile celulare scuamoase cervicale non invasive sunt gradate histologic ca neoplazii intraepiteliale cervicale(CIN) 1, CIN2sau CIN3 in accord cu severitatea modificarilor celulare si procentul epiteliului reinlocuit de cresterea celulara anormala. CIN 3 este un diagnostic reproductibil rezonabil si are un risc de aproximativ 30% de a se transforma in cancer invaziv dupa mai multi ani daca este netratat. CIn 2 are o reproductibilitate proasta si comportamentul biologic este variabil. CIN 3 este prin urmare un punct final mai riguros pentru trialurile clinice.
3. Fumatul poate fi asociat cu un risc crescut de cancerul scuamos al colului uterin. Riscul creste cu durata si intensitatea fumatului. Studii case-control ale femeilor infectate HPV au examinat efectul diferitelor tipuri si niveluri de expunere la tutun si au gasit date similare.Exista studii care arata si contrariul.
4. Dieta
Multiple studii au aratat o asociatie intre aportul de anumite microelemente si riscul mai scazut de cancer de col , dar datele sunt conflictuale. Folatul oral nu s-a dovedit a avea efecte protectoare
3. Cancerul de san
75% din pacientele cu cancer de sân nu au nici un factor de risc.
A. Factori cu risc scazut pentru cancerul sanului(risc relativ de 1,2 –1,5 mai mare fata de normal)
- nuliparitate(fara nasteri)
- varsta >30 de ani la prima sarcina
- aparitia menarhei(prima menstruatie) la <11 ani
- instalarea menopauzei lal>55 ani
- consumul de alcool creste riscul cancerului de san. Pentru fiecare 10g/zi de alcool creste riscul cu 10%(Smith-Warner et al2001a,2001b)
- dieta( consumul de carne rosie poate creste riscul aparitiei cancerului de san(Dai et al,2002). Totusi alte studii nu au evidentiat o corelatie intre consumul de carne sau preparate de carne si cancerul sanului(Missmer et al,2002). Asocierea cu consumul de grasimi, fructe si vegetale este slaba(Smith-Warner et al2001a,2001b)
- terapia de inlocuire hormonala utilizata pe termen lung
- nivel socio-economic inalt
- Istoric personal de cancer ovarian, endometrial, colonic
B. Factori de risc mediu (risc relativ de 2-4 ori mai mare decât normalul).
2. Femeile cu Istoric familial de cancer al sânului la rudele de gradul 1 (mama, fiica, sora¬) prezinta un risc relativ de 1,7 fata de normal, iar daca boala a debutat premenopauzal riscul este de 3 ori mai mare fata de normal.
3. Vârsta mai mare de 40 de ani.
Incidenta cancerului de sân este de :
la 30-34 ani de 24,4 la 100.000 de femei,
la 45-49 de ani incidenta este de 195,7 la 100.000 de femei,
la 60-64 ani incidenta este de 347 la 100.000 de femei,
la 70-74 de ani incidenta este de 455 la 100.000 de femei.
4. Istoric personal de cancer de sân. Femeile cu cancer de sân au un risc de aparitie al unui nou cancer de sân de 1% pe an.
5. Hiperplazia ductala sau lobulara fara atipie
6. Paritatea. Femeile nulipare sau care au nascut primul copil dupa vârsta de 30 de ani au un risc de 3-4 ori mai mare decât femeile care au nascut înainte de 18 ani.
7. Densitate mamografica ce ocupa >50% din volumul sanului.
C. Factori cu risc crecut (o crestere a riscului relativ >4 ori fata de normal).
1. Cancerul sânului ereditar reprezinta 5-8% din toate cazurile. Mutatii la nivelul genelor B.R.C.A- 1 si B.R.C.A- 2 se asociaza cu un risc crescut pentru aparitia cancerului de sân, cancerului ovarian, cancerului pancreatic.
O femeie cu mutatia genei B.R.C.A-1 are un risc pe viata de aparitie a cancerului sânului de 56-85% si de 15%-45% de a dezvolta cancer ovarian.
La femeile cu mutatii ale genei B.R.C.A-2 riscul pe viata de aparitie a cancerului sânului este mai mic de 60% la 70 de ani si de 10% pentru cancerul ovarian. Barbatii cu mutatii ale genei B.R.C.A-2 au un risc pe viata de a dezvolta cancer de sân de 6,5%.
Testarea genetica se indica la:
- persoanele cu cancer de sân sau ovar cu  2 rude gradul 1 sau 2 cu cancer de sân sau ovar.
- persoanele cu cancer de sân sau ovar cu 1 ruda de gradul 1 sau 2 la care cancerele de sân sau ovar au aparut înainte de 45 ani.
- persoanele cu cancer de sân sau ovar premenopauzal, cu cancere multiple.
rudele persoanelor cu cancer de sân sau ovar cu mutatii ale genelor B.R.C.A.
2. Carcinomul lobular in situ se asociaza cu un risc de cancer invaziv al sânului de 8-11 ori fata de normal.
3. Hiperplazia lobulara atipica
4.Istoric familial de cancer al sanului bilateral sau cancer al sanului in premenopauza la mama, bunica, sora, fiica, matusa sau cancer de san sau ovarian la mama, bunica, sora, matusa.
5. Densitate mamografica ce ocupa >75% din volumul sanului.
4. Cancerul Colorectal
1. Polipoza familiala adenomatoasa
1. Sindromul Peutz- Jeghers
2. Polipoza adenomatoasa juvenila
3. Cancerul colonic nonpolipoid ereditar
4. Istoric familial de polipi sau cancer colorectal
5. Boli intestinale inflamatorii:
• rectocolita ulcerohemoragica
• Boala Crohn
6. Antecedente personale de:
• carcinom colorectal,
• polipi colorectali,
• iradiere pelvina, colecistectomie,
• ureterosigmoidostomie.
5. Cancerul gastric
1.Dieta. Sunt implicate :
Carnea si pestele preparate foarte sarat, alimentele afumate.
Dieta saraca în fructe si vegetale.
Aport crescut de nitrati în apa de baut.
2. Infectia cu helicobacter pylori creste riscul cancerului gastric de 3-6 ori fata de normal.
3.Afectiuni considerate precursori ai cancerului gastric
a) Aclorhidria creste riscul cancerului gastric de 4-5 ori fata de normal.
b) Anemia pernicioasa creste riscul de 18 ori fata de normal.
c) Gastrita atrofica .
d) Gastrita hipertrofica (boala Menetrier)
e) Metaplazia intestinala se asociaza cu cancerul gastric de tip intestinal
f) Polipul gastric adenomatos: riscul de cancer gastric este de 10-20%
4.Fumatul, vârsta > 50 ani, grupul sanguin
6.Cancerul Hepatic
1) Infectiile hepatice virale B si C si ciroza
2) Carcinogeni chimici (aflatoxina B)
3) Contaminarea apei potabile cu apa de canal
4) Alcoolul, fumatul, torotrastul, steroizii androgeni
5) Hemocromatoza, sindromul Budd-Chiari
7.Cancerul endometrului (uterin)
1. Obezitatea
2. Hipertensiunea arteriala
3. Infertilitatea, femeile nulipare
4. Obezitatea
5. Diabetul zaharat
6. Boala ovariana polichistica
7. Istoric familial de cancer
8. Cancerul Pancreatic
1. Fumatul este singurul factor de risc identificat. Aproximativ 30% din cancerele pancreatice sunt atribuite fumatului. Fumatorii dezvolta aceasyta boala de 2-3 ori mai frecvent decit nefumatorii.
2. Consumul de cafea si alcool este improbabil sa constitue factori de risc pentru cancerul pancreatic
3. Dieta bogata în grasimi. Exista o strinsa corelatie intre grasimea corporala si abdominala si cancerul pancreatic. Alimentele care au un continut crescut de folati au un rol protector.
4. Gastrectomia partiala
5. Pancreatita cronica
6. Diabetul zaharat tip II creste riscul de cancer pancreatic cu aproximativ 50%, iar studiile au gasit o corelatie pozitiva intre obezitate si cancerul pancreatic.
7. Ereditar. Risc crescut de cancer pancreatic este crescut (de 18 ori) in familiile in care rudele de gradul I au cancer pancreatic.
9. Cancerul Ovarian
1. Varsta: Cancerul ovarian epitelial este o boala a femeilor in varsta. Rata incidentei creste cu fiecare decada de viata si atinge peak-ul la sfarsitul decadei a 7-a . Cu exceptia formelor ereditare de boala cancerul ovarian epitelial este necunoscut inainte de 40 de ani.
2. Caraceristici genetice: aproximativ 5%-10% din cancerele epiteliale ovariene rezulta dintr-o predispozitie ereditara si au fost identificate tri paternuri distincte:
a). Sindromul cancerului ovarian specific de sediu(10%-15%) din toate cazurile. Factorul de risc cel mai important pentru cancerul ovarian este un istoric familial de cancer ovarian la rudele de gradul I(mama, fiica sau sora). Aceste femei au 4%-7% sansa pe viata de a dezvolta cancer ovarian epitelial pina la varsta de 70 de ani cu un risc relativ de 3,1. Cel mai mare risc apare la femeile cu 2 sau 3 rude de gradul I cu cancer ovarian epitelial(Stratton 1998). La majotitatea familiilor afectate s-au gasit mutatii ale genei BRCA1.
b). Sindromul cancerului san-ovar Cancerul ovarian la aceste familii este caracterizat prin multiple cazuri de de cancer ovarian si san la generatii succesive, un debut relativ timpuriu(premenopauza) si dovada unei transmisii atat paterne cat si materne. Sindromul ereditar s-ar datora mutatiei cromozomiale 17q 12-21 de pe gena BRCA1(81% din cazuri) si mai putin mutatiei cromozomului 13q de pe gena BRCA2. Modul de transmitere este autosomal dominant cu penetranta variabila, ceea ce implica ca o singura alela mutanta este suficienta pentru a promova cancerul de san sau de ovar si fiecare copil are 50% sanse de a mosteni o alela mutanta. La aceste familii riscul de cancer de san este de 35%-85% si pentru cancerul ovarian de 15%-60%(Couch 1997; Whittemore 1997).
c. Sindromul Lynch II sau Sindromul cancerului colorectal nonpolipoid ereditar.(HNPCC) In HNPCC riscul crescut pentru cancer ovarian este asociat cu un exces de cancere colorectale si endometriale(Lynch 1998). Acest sindrom s-ar datora unui defect mostenit in una din cele patru gene de reparare neadecvata al ADN(hMSH2, hPMS1, hMLH1, hPMS2). Riscul pentru cancer ovarian a fost 12% si pentru cancer colorectal de 80%.
Ooforectomia profilactica Pacientele cu istoric familial sugestiv de cancer ovarian mostenit trebuie sa li se ofere un consult si testare genetica. Beneficiul potential al testarii genetice pentru mutatii BRCA includ identificarea femeilor cu risc crescut de a dezvolta cancer ovarian si cancer al sanului, permite maximizarea masurilor de supraveghere pentru detectare incipienta a bolii, posibilitatea de a oferii profilaxie chirurgicala introducerea interventiilor farmacologice si a stilului de viata. In prezent beneficiul ooforectomiei profilactice nu a fost inca stabilit. Femeile cu mutatii ale genelor BRCA1/BRCA2 trebuiesc consiliate ca acest procedeu chirurgical este o optiune terapeutica posibila. Numeroase rapoarte au descris aparitia cancerului peritoneal primitiv, similar cancerului ovarian la 1,8%-10,7% din pacientele care au suferit ooforectomie profilactica. Ooforectomia profilactica bilaterala poate furniza beneficiu pentru femeile cu risc crescut pentru cancer ovarian. Totusi acest procedeu nu este complet protector impotriva cancerului peritoneal. Pacientele cu sindrom HNPCC trebuie consiliate genetic si trebuie sa li se ofere chirurgia profilactica(histerectomie si salpingo ooforectomie profilactica) pentru a reduce riscul malignitatilor ginecologice.
3. Caracteristici hormonale
Utilizarea de hormoni exogeni pentru simtomele datorate menopauzei poate fi asociata cu un risc crescut cancer ovarian. S-a aratat ca perioade prelungite de terapie hormonala de reinlocuire(>5-10 ani) confera o crestere a riscului de 1,5- 2 ori. Un risc scazut de cancer ovarian urmeaza utilizarii de contraceptive orale timp de 5-10 ani. Lactatia se asociaza cu un risc scazut de cancer ovarian. Exdcesul ponderal confera o crestere moderata a riscului pentru cancer ovarian.
4. Caracteristici de mediu Dieta bogata in carne si saraca in vegetale se asociaza cu un risc crescut de cancer ovarian). Femeile care consuma cantitati mari de lapte sarac in grasimi, calciu sau lactoza au avut un risc scazut de cancer ovarian. Expunerea la talc sau asbest poate initia carcinogeneza ovariana. La fumatoare exista un risc crescut de cancer ovarian in general si in sopecial pentru tumorile mucinoase.